Un studiu realizat de Institutul de Științe ale Educației, la solicitarea Ministerului Educației, arată că bursele sociale și cele de merit au reprezentat peste 95% din totalul burselor acordate în ultimii doi ani școlari. Datele au fost colectate în perioada septembrie 2024 – aprilie 2025, din 510 școli din toată țara, cu peste 13.000 de elevi, 12.500 de părinți, 1.300 de cadre didactice și 350 de directori implicați.
La nivelul lunii martie 2024, dintr-o populație școlară de peste 2,2 milioane de elevi, au fost acordate aproximativ 1.370.000 de burse. Cea mai mare parte a bugetului (52%) a fost alocată burselor sociale, urmate de cele de merit (48%). În ianuarie 2025, numărul burselor a depășit 1.400.000.
Bursa socială a avut cei mai mulți beneficiari – 762.833 elevi în martie și 840.820 în ianuarie, urmată de bursa de merit, cu peste 500.000 de beneficiari. Bursa de reziliență a fost acordată pentru 170.318 elevi, în timp ce bursele de excelență olimpică și cele pentru mame minore au acoperit o proporție extrem de mică din totalul beneficiarilor.
Cercetarea a scos la iveală diferențe semnificative între mediul rural și urban. În rural, bursele sociale sunt omniprezente și corelate cu educația scăzută a părinților, iar fondurile sunt utilizate frecvent pentru nevoile întregii familii – îmbrăcăminte, rechizite, alimente. În urban, bursele sunt direcționate mai des către meditații, produse de îngrijire sau activități recreative.
Bursele de merit sunt mai frecvente în mediul urban, la liceele teoretice și în familiile fără vulnerabilități. În schimb, elevii din grupuri vulnerabile beneficiază mai puțin de acest tip de sprijin, iar părinții cu studii superioare raportează o frecvență mai mare a primirii burselor pentru copiii lor.
Bursa de reziliență a fost acordată în special elevilor din învățământul profesional, cu medii între 7,00 și 7,99. Bursele de excelență și cele tehnologice au vizat în special elevi din urban, iar bursa pentru mame minore a fost acordată mai ales în liceele tehnologice.
Suspenderile burselor au fost cauzate în principal de absențe (94%), dar și de corigențe, transferuri sau scăderea notei la purtare. Aceste situații sunt întâlnite mai frecvent în licee și în școlile profesionale.
Majoritatea elevilor (99,7%) spun că bursele au avut un efect pozitiv, iar două treimi dintre ei afirmă că le-a crescut performanța școlară. Părinții susțin că bursele cresc motivația pentru învățare (65%), iar profesorii și directorii remarcă reducerea absenteismului și creșterea prezenței la ore.
Totuși, unii profesori au semnalat și efecte adverse: presiunea notelor mari a crescut nivelul de stres în rândul elevilor, iar unii părinți ar aplica presiuni suplimentare asupra copiilor pentru a obține burse.
În privința pragului de 30% stabilit pentru bursele de merit și de reziliență, 73% dintre respondenți îl consideră corect, dar există și opinii critice, mai ales din partea profesorilor cu vechime și a părinților din urban. Bursa de reziliență este considerată prea permisivă de o parte dintre respondenți, care se tem că reduce motivația pentru performanță.
Studiul recomandă clarificarea rolului bursei de reziliență, simplificarea procedurilor administrative, crearea unei platforme digitale pentru burse și implicarea autorităților locale în gestionarea celor sociale. De asemenea, este necesară întărirea colaborării cu specialiști din domeniile juridic, financiar și social pentru gestionarea eficientă a procesului de acordare a burselor.
Sursa: Newsinn
