SUA SE PREGĂTESC SĂ RETRAGĂ 3.000 DE MILITARI DIN BULGARIA, UNGARIA ȘI SLOVACIA

Publicația Kyiv Post anunță că retragerea parțială a trupelor americane din România reprezintă doar prima etapă a unui plan mai amplu al administrației Trump, care prevede diminuarea efectivelor și în Bulgaria, Ungaria și Slovacia, începând chiar din mijlocul lunii decembrie. Conform Stars and Stripes, aproximativ 3.000 de militari ar urma să fie retrași din Europa de Est.

Măsura, comunicată discret aliaților, este privită ca un test al relației transatlantice și ridică noi semne de întrebare privind angajamentul Washingtonului față de apărarea flancului estic al NATO, în contextul tensiunilor persistente cu Rusia.

Oficiali occidentali citați de Kyiv Post afirmă că Pentagonul consideră această reducere una „modestă” și justificată de o mai bună pregătire a armatelor europene, care ar permite o recalibrare limitată a prezenței americane. Totuși, aliații au fost avertizați că noi ajustări ar putea avea loc anul viitor.

Pentagonul a încercat să calmeze îngrijorările, anunțând că trupele americane din Polonia și statele baltice vor rămâne la același nivel, pozițiile acestora fiind considerate esențiale pentru descurajarea agresiunii ruse.

Critici dure în Congresul SUA

Decizia este contestată bipartizan la Washington. Atât republicanii, cât și democrații avertizează că o reducere a prezenței SUA pe flancul estic ar putea încuraja Moscova și ar slăbi unitatea NATO.

Republicanul Mike Turner, șeful delegației SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, și-a exprimat „profunda îngrijorare”, argumentând că România – stat aflat la frontiera de securitate a alianței – are nevoie de o prezență americană robustă.

Democrata Jeanne Shaheen a calificat planul drept „o mișcare profund eronată”, subliniind rolul României ca „aliat model”, care investește masiv în apărare și găzduiește forțe americane. Ea a avertizat că o astfel de decizie riscă să transmită „semnalul greșit” către Vladimir Putin, mai ales în contextul războiului din Ucraina.

Senatoarea a sugerat chiar posibile lipsuri de coordonare în interiorul administrației Trump, cerând clarificări urgente privind angajamentul Statelor Unite în NATO.

Pe fondul tensiunilor geopolitice și al provocărilor constante lansate de Rusia, posibila diminuare a prezenței americane în România și în regiune rămâne un motiv major de îngrijorare în capitalele europene. Aliații caută acum semnale clare din partea Washingtonului privind viitorul apărării colective pe flancul estic.