Șefa Comisiei Europene a ajuns cu trenul la Kiev, luni dimineață, pentru a marca trei ani de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Potrivit Euronews, vizita are loc într-un moment în care presiunile președintelui SUA, Donald Trump, pentru negocieri între părțile beligerante zguduie aliații europeni, alimentând temerile că un acord grăbit ar putea lăsa întregul continent vulnerabil în fața expansionismului Kremlinului.
Președinta CE urmează să anunțe un pachet de ajutor financiar de 3,5 miliarde de euro, menit să injecteze lichidități suplimentare în bugetul Ucrainei și să faciliteze achiziția de echipament militar din industria internă a țării.
Suma reprezintă un avans dintr-un fond de asistență mai mare, în valoare de 50 de miliarde de euro, pe care Uniunea Europeană l-a instituit la începutul anului 2024, denumit „Mecanismul pentru Ucraina”.
Deși Bruxelles-ul a reușit să acopere nevoile financiare ale Ucrainei pentru întregul an, aprovizionarea cu arme după vară rămâne incertă.
„Trebuie să accelerăm livrarea imediată de arme și muniție. Iar aceasta va fi prioritatea noastră în săptămânile următoare”, le-a declarat Ursula von der Leyen jurnaliștilor din suită în timpul călătoriei spre Kiev.
„Credem într-o Ucraină liberă și suverană, pe drumul său spre Uniunea Europeană”, a adăugat ea.
Ursula Von der Leyen urmează, de asemenea, să anunțe o inițiativă pentru integrarea Ucrainei și a Moldovei în piața de energie electrică a blocului comunitar până la sfârșitul anului.
Șefa CE este însoțită la Kiev de Colegiul Comisarilor Europeni, care se va întâlni cu omologii lor din guvernul ucrainean pentru a aprofunda legăturile.
Alți lideri occidentali, precum președintele Consiliului European, António Costa, premierul spaniol Pedro Sánchez și premierul canadian Justin Trudeau, se află și ei în capitala Ucrainei pentru a marca această aniversare solemnă.
Delegația își va reafirma solidaritatea și sprijinul lor.
Context politic tensionat
Vizita este a 9-a pe care Ursula von der Leyen o face în Ucraina de la începutul invaziei la scară largă, însă contextul este foarte diferit față de cele anterioare.
Capitalele europene urmăresc cu îngrijorare încercările lui Donald Trump de a iniția un proces de pace între Ucraina și Rusia, ceea ce ar putea răsturna trei ani de politică transatlantică.
Tensiunile au escaladat după ce Trump l-a atacat pe Zelenski, numindu-l un „dictator fără alegeri” și atribuind invazia Ucrainei propriei guvernări, și nu Rusiei. Aliniate cu retorica Kremlinului, notează Euronews, declarațiile au provocat indignare în Europa și au ridicat semne de întrebare cu privire la capacitatea sau dorința lui Trump de a modera negocierile de pace.
În ciuda reacțiilor negative, președintele republican nu dă semne că ar dori să își tempereze poziția.
„Îl urmăresc pe acest om [Zelenski – n. red] de ani de zile, în timp ce orașele sale sunt distruse, oamenii săi sunt uciși, soldații săi sunt decimați”, a declarat Trump săptămâna trecută într-un interviu. „Îl urmăresc de ani de zile și îl văd negociind fără niciun atu. Nu are cărți pe care să le joace, iar asta te exasperează. Pur și simplu te saturi de asta. Și eu m-am săturat”, a spus liderul de la Casa Albă.
Zelenski a răspuns ulterior că ar fi dispus să renunțe la funcția de președinte dacă acest lucru ar însemna pace și aderarea Ucrainei la NATO.
„Sunt concentrat pe securitatea Ucrainei astăzi, nu peste 20 de ani, și nu am intenția de a rămâne la putere un deceniu. Aceasta este prioritatea și cea mai mare aspirație a mea”, a spus liderul de la Kiev într-o conferință de presă.
Bruxelles-ul caută să își găsească locul în negocieri
De când Trump a avut o convorbire telefonică de 90 de minute cu Vladimir Putin, pe 12 februarie, fără a se coordona cu aliații, Bruxelles-ul încearcă să își asigure un rol în acest lanț rapid de evenimente pentru a-și proteja interesele și preocupările.
Săptămâna trecută a fost marcată de o intensă activitate diplomatică, cu numeroase apeluri și întâlniri între liderii europeni pentru a-și consolida unitatea politică.
Noi discuții sunt în desfășurare. Emmanuel Macron va zbura la Washington pentru a se întâlni față în față cu Donald Trump, iar António Costa va găzdui pe 6 martie un summit de urgență al celor 27 de lideri ai UE.
În cadrul acestui summit, Ursula von der Leyen intenționează să prezinte un „plan cuprinzător” pentru creșterea producției de armament și a capacităților de apărare în întreaga Uniune, care ar putea „beneficia” și Ucraina prin furnizarea de noi arme în lupta împotriva trupelor rusești, a spus ea.
Nu este clar dacă acest plan va fi suficient pentru a convinge Casa Albă că Europa merită un loc la masa negocierilor.
Deși continentul își vede securitatea pe termen lung ca fiind strâns legată de stabilitatea Ucrainei, până acum a fost exclus din aceste discuții.
Secretarul de stat american a încercat să liniștească aliații democrați, ținându-i la curent cu contactele sale cu Rusia și insistând că această deschidere diplomatică nu reprezintă o schimbare bruscă a politicii externe a SUA.
Marco Rubio a declarat că europenii vor fi invitați la masa negocierilor atunci când va veni momentul ridicării sancțiunilor impuse Kremlinului.
Pe drumul spre Kiev, Ursula von der Leyen a ridicat miza în ceea ce privește concesiile oferite lui Vladimir Putin.
„Vom intensifica sancțiunile punitive împotriva Rusiei, cu excepția cazului în care aceasta demonstrează o dorință reală de a ajunge la un acord de pace durabil”, a declarat ea.
„O Ucraină liberă și suverană este în interesul întregii lumi”, a conchis șefa Comisiei Europene.
