Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir este prăznuit de către Biserica Ortodoxă în fiecare an pe 26 octombrie. Acesta a trăit pe vremea lui Diocleţian şi Maximilian Galeriu, împăraţi faimoşi ai Imperiului Român. Dimitrie era fiul voievodului din cetatea Tesalonicului. Acesta a fost botezat în taină, părinţii săi temându-se de ceea ce ar fi putut păţi atât ei, cât şi copilul în acea perioadă în care păgânii persecutau creştinii. Acesta a fost învăţat despre Dumnezeu şi creştinism într-o cameră ascunsă a palatului lor.

Sf. Mare Mucenic Dimitrie a cunoscut acolo tainele sfintei credinţe şi tot ceea ce putea învăţa despre Dumnezeu şi despre Mântuitor, despre minunile pe care Dumnezeu le-a făcut şi despre milostenia de care a dat dovadă de-a lungul vieţii Sale. Aceste lucruri reprezintă începuturile lui Dimitrie în slujba lui Dumnezeu. Pe măsură ce anii treceau, Dimitrie devenea tot mai înţelept. În momentul în care părinţii acestuia s-au dus la Dumnezeu, el a rămas singur, moştenitor al averilor şi al numelui.

Împăratul Maximian, auzind de moartea tatălui lui Dimitrie, îl cheamă pe acesta la el. Văzând faptul că este o persoană foarte înţeleaptă decide că Dimitrie ar trebui să devină voievod al cetăţii. Toţi credincioşii din cetate s-au bucurat la auzul veştii şi l-au întâmpinat cu mare bucurie. Dimitrie i-a îndrumat cu vrednicie şi a adus pe calea cea dreaptă foarte mulţi oameni.

 

Auzind faptul că Dimitrie este creştin, Maximian a devenit foarte mânios. Întorcându-se de la o bătălie împotriva sciţilor, Maximian ordona organizarea de praznice în fiecare cetate, în cinstea zeilor. Astfel, împăratul ajunge la Tesalonic unde îl întreabă pe Dimitrie dacă tot ceea ce auzise despre el este adevărat. Dimitrie, fără să stea pe gânduri, îi răspunde sincer şi direct lui Maximian, mărturisindu-i că el este creştin. Răspunsul lui Dimitrie l-a enervat şi mai tare pe Maximian, care ordona ca Dimitrie să fie închis în temniţă până în momentul în care jocurile care erau date în cinstea venirii sale ar fi luat sfârşit.

Sfântul Dumitru 2021. Tradiţii și obiceiuri de Sfântul Dumitru

 

Pentru a putea vedea cum va fi iarnă care vine, păstorii obişnuiesc să îşi aşeze cojocul pe iarbă în mijlocul oilor, aşteptând să vadă care oaie se va aşeza pe el. Dacă o oaie neagră se aşează înseamnă că iarnă va fi una bună, în timp ce dacă se va culcă o oaie albă, iarnă va fi aprigă.

O altă datină prin care oamenii obişnuiau să vadă cum va fi vremea era mersul oilor în dimineaţă de Sfântul Dumitru. Dacă se va trezi prima oară o oaie albă şi va merge spre sud iarnă va fi una grea, iar dacă se va trezi una neagră şi va merge pe nord, iarnă va fi uşoară.

De sărbătoarea Sfântului Dumitru Izvorâtorul de Mir se întâlnesc foarte multe obiceiuri frumoase şi în alte regiuni ale ţării de 26 octombrie.

De exemplu, în Bucovina, persoanele care vor semăna usturoiul după Sanmedru vor avea parte anul viitor doar de pagubă. În regiunea Olteniei, oamenii cred că doar dacă vei respectă toate tradiţiile acestei sărbători vei fi într-adevăr protejat de necazuri şi primejdii. Oamenii de la ţară obişnuiau să respecte aceste superstiţii cu stricteţe pentru a-şi proteja animalele de lupi.

 

Tot astăzi se taie şi coama cailor tineri pentru ca această să crească frumoasă. Totuşi, de Sfântul Dumitru nu trebuie folosit piaptănul. În caz contrar, vei atrage asupra ta necazuri şi primejdii.

Conform credinţei populare, Sfântul Dumitru este ziua în care toate socotelile sunt lichidate (chirii, împrumuturi), care au fost făcute cu şase luni în urmă, însă şi încheierea altora noi.

Mai mult, de Sfântul Dumitru, servitorii se tocmesc pentru diverse treburi şi se strică stânele. În unele zone, ţăranii îl prăznuiesc pe Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de mir, că fiind cel care a dat oamenilor vinul, folosit la Sfânta Împărtăşanie.

Articolul precedentLEGILE PUTERII | Nelu Tătaru: Ultimele zile ne fac să sperăm că mergem în direcția bună
Articolul următorBilanț coronavirus 26 octombrie: 16.765 cazuri noi și 523 decese