Partidele de extremă dreapta se hrănesc din conflictul dintre imigranți și europeni. În ultimii patru ani, formațiuni precum AfD în Germania, Adunarea Națională în Franța sau FPO în Austria au înregistrat creșteri uriașe în sondaje. Asta pentru că fiecare incident violent, atac sau conflict social este folosit pentru a alimenta temerile legate de securitate. Un material special marca Realitatea PLUS despre problema migrației ca armă politică. Atenție, imagini și informații cu un puternic impact emoțional.
La scurt timp după ce lipsa forței de muncă a încurajat tot mai mulți lideri europeni să deschidă granițele țărilor, migrația a devenit principalul combustibil care a alimentat ascensiunea partidelor de extremă dreapta.
În paralel, a apărut și rezistența din partea naționaliștilor, care se tem fie că le sunt furate locurile de muncă, fie că noii veniți ar putea provoca haos. Deși fluxul de imigranți s-a redus semnificativ față de vârful crizei din 2015, rămâne încă un subiect fierbinte. Motivul, explică sociologii, reiese din numărul celor care vin în Europa nu pentru a munci, ci pentru că fug de război sau de persecuțiile din alte state.
Titraj Pot încăpea până la 300 de persoane înghesuite atât dedesubt, cât și deasupra. Ceea ce fac ei este să așeze femeile și copii dedesubt, deoarece se consideră că este mai sigur – și chiar este, pentru că, dacă traversezi pe aici, soarele nu te bate la fel de puternic cum s-ar putea întâmpla altfel. Ești protejat dacă sunt valuri uriașe și apa pătrunde în barcă. Dar pericolul constă în faptul că, dacă acestea se răstoarnă, ai deasupra ta marea, un alt strat de oameni și barca asta din care trebuie să ieși. Așa că, adesea, acestea ajung să fie incredibil de mortale.
Titraj: Știre de ultimă oră din străinătate. Mai multe persoane au fost ucise și rănite în urma unui atac cu un cuțit la un festival din vestul Germaniei.
Un incident tragic s-a petrecut in vara anului 2024, la Solingen, Germania. Un tânăr sirian de 26 de ani a ucis 3 persoane și a rănit alte 8, după care s-a predat. Atacul a fost revendicat de gruparea jihadistă Statul Islamic, iar autoritățile germane au deschis o anchetă pentru terorism. Cazul a declanșat o dezbatere națională privind migrația și deportările și a fost folosit intens în campaniile electorale ale partidelor anti-imigrație.
Un alt caz care a zguduit Europa l-a avut în prim-plan tot pe un imigrant din Siria. Bărbatul de 31 de ani a înjunghiat 4 copii și doi adulți într-un parc din Franța.
Atacurile imigranților nu au rămas netaxate de tabăra naționaliștilor.
În Marea Britanie, un bărbat de 32 de ani, susținător al supremației albe, a înjunghiat un solicitant de azil, într-un hotel.
Motivul atacului a fost furia și frustrarea față de imigranți, a mărturisit chiar atacatorul care are tatuată pe braț semnătura lui Adolf Hitler.
Titraj: Ați fost motivat, de asemenea, de adoptarea unei mentalități de extremă dreapta, neonaziste.
În Franța, un frizer tunisian de 46 de ani a fost ucis de un francez care a tras mai multe focuri de armă spre casa sa. În urma atacului, a fost grav rănit și un tânăr turc.
Polițiștii au descoperit că autorul crimei făcea parte din grupuri de extremă dreapta. Iar pe pagina sa de Facebook își etala armele pe care le deținea, însoțite de mesaje xenofobe.
Chiar și în țara noastră, mai mulți cetățeni sri lankezi veniți să muncească au fost atacați de români în plină stradă. Poliția i-a identificat și pedepsit pe agresori.
Peste tot în Europa, grupări naționaliste au lansat campanii de defăimare a imigranților. Este vorba despre filmulețe cu bătăi regizate astfel încât să pară că cetățenii străini iau la bătaie oameni pe stradă. Toate au același tip de mesaj: „s-au pus cu cine nu trebuie”.
Acest climat de tensiune coincide cu o ascensiune fără precedent a partidelor de extremă dreapta pe tot continentul.
Un studiu recent arată că unul din patru europeni votează acum astfel de formațiuni. În Austria, FPÖ și-a dublat aproape scorul, de la 16% la 29%.
În Franța, Adunarea Națională a urcat de la 19% la 37%, devenind cea mai mare forță din Parlament. În Portugalia, Chega a crescut de la 7% la 18%, iar în Marea Britanie, Reform UK a ajuns la 14%, de la doar 2% în 2019.
Politologii vorbesc despre un cerc care se auto-alimentează. Fiecare incident de violență — indiferent de direcția din care vine — este exploatat în discursul politic, alimentează neîncrederea în partidele tradiționale și crește scorurile formațiunilor care promit soluții radicale.
Cel mai spectaculos caz este Germania. AfD, partid clasificat drept extremist de serviciile secrete interne germane, a ajuns pentru prima dată pe primul loc în sondaje, cu scoruri care variază între 26% și 28% — depășind blocul conservator al cancelarului Friedrich Merz. Partidul își propune acum un obiectiv istoric: preluarea unui guvern regional în landurile din estul Germaniei, unde sondajele îi dau chiar și 40%.
Cu alegeri decisive programate de anul viitor în Germania și Franța, întrebarea nu mai este dacă extrema dreapta va câștiga teren, ci dacă spirala tensiune-frică-radicalizare politică va răsturna complet harta puterii în Europa.
