61% dintre angajați români sunt foarte îngrijorați de scăderea veniturilor și a puterii de cumpărare în contextul măsurilor fiscale propuse de Guvern, arată un sondaj național. Dintre măsurile anunțate, cele mai mari îngrijorări sunt legate de plata contribuției la sănătate pentru tichetele de masă, dar și de eliminarea TVA redus la anumite produse.
În contextul măsurilor fiscale care vizează modificări de taxe și impozite propuse de Guvern pentru a acoperi deficitul bugetar, peste 60% dintre angajații români se declară foarte îngrijorați de impactul negativ asupra veniturilor personale, a puterii de cumpărare, dar și a stabilității economice a țării, conform sondajului național desfășurat de Novel Research în rândul populației active cu vârsta cuprinsă între 25 și 65 de ani.
Pe fondul unei inflații ridicate existente, există temeri serioase că măsurile fiscale vor afecta veniturile disponibile ale gospodăriilor
Conform sondajului, marea majoritate a angajaților din România (peste 82% dintre respondenți declarându-se la curent cu modificările fiscale propuse de Guvern) sunt preocupați, se informează cu privire la modificările fiscale anunțate și analizează impactul pe care acestea îl pot avea la nivel personal.
La nivel general, dacă 7 din 10 angajați sunt îngrijorați de impactul măsurilor guvernamentale asupra puterii de cumpărare, aproape 8 din 10 angajați cred că noile măsuri vor avea efecte negative asupra evoluției prețurilor la produse și servicii, accentuând astfel inflația.
Este o majoritate semnificativă ce indică faptul că există preocupări legate de evoluția economiei și de capacitatea cetățenilor de a-și menține nivelul de trai.
RENUNȚATEA LA COTELE REDUSE DE TVA ȘI CASS LA TICHETE MASĂ, CELE MAI CRITICATE MĂSURI
În acest sens, dintre toate modificările anunțate de Guvern, măsurile ce privesc TVA-ul unic de 19% și creșterea taxării tichetelor de masă cu 10% sunt apreciate de o majoritate semnificativă (69% respectiv 66%) cu impact negativ direct asupra angajatului.
Mai mult, în contextul în care tichetele de masă sunt un beneficiu adițional oferit de mulți angajatori angajaților lor, o creștere a taxării tichetelor de masă este asociată de 38,1% dintre respondenți cu o valoare mai scăzută a acestui beneficiu în timp ce 26% se tem că nu vor mai primi tichete de masă de la angajator. Angajații care primesc tichetele de masă ca o componentă a veniturilor lor resimt o scădere a puterii de cumpărare.
Și în ceea ce privește impactul la nivelul mediului de afaceri, angajații se declară preocupați de măsurile anunțate: 8 din 10 angajați consideră că statul român susține într-o măsură mică sau deloc mediul de afaceri.
Există percepția privind lipsa de susținere din partea Guvernului pentru mediul de afaceri
Se constată, astfel, o percepție larg răspândită în cadrul populației, de instabilitate în ceea ce privește sistemul fiscal din țară: 75% din cei intervievați indică o preocupare generală semnificativă cu privire la stabilitatea sistemului fiscal.
„Un procent de 82% din participanții la sondaj știau despre pachetul de modificări de taxe și impozite propuse de Guvernul României, ceea ce arată o preocupare semnificativă a oamenilor pentru evoluția economiei și menținerea nivelului de trai considerând că noile măsuri vor afecta nivelul venitului personal. O percepție larg răspândită de instabilitate poate duce la o încredere redusă în instituțiile fiscale ale țării. Acest lucru poate afecta comportamentul economic al individului, cum ar fi investițiile sau planificarea financiară pe termen lung.
Pe fondul percepției privind lipsa de susținere din partea Guvernului pentru mediul de afaceri, a unei inflații ridicate și a războiului care se desfășoară la granițele României, noile măsuri nu fac altceva decât să accentueze starea de îngrijorare și nesiguranță resimțită de populație. Un nivel de încredere scăzut în Guvern poate duce atât la instabilitate socială, cât și politică”, a declarat Marian Marcu, director general Novel Research.
Studiul privind percepția asupra pachetului de măsuri fiscale propuse de Guvern a fost realizat în perioada 10-21 august, pe un eșantion reprezentativ pentru populația ocupată cu vârsta cuprinsă între 25 și 65 de ani, din mediul urban, format din 1.042 persoane. Marja de eroare este de +3.6% pentru un nivel de încredere de 95%.
