Tinerii din România folosesc internetul într-un ritm alert, consumând zilnic conținut online în timpul liber. Acest fenomen poate avea multiple implicații asupra vieții acestora, dar și asupra societății în general.

Potrivit unei cercetări prezentate la Festivalul Național de Teatru, tânăra generație din România se confruntă cu o serie de provocări în ceea ce privește implicarea în viața socială. 

Rezultatele Barometrului de Consum Cultural arată că 94% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani utilizează internetul zilnic, însă manifestă o toleranță scăzută și sunt puțin interesați de angajamentul social sau civic. De asemenea, sunt mai puțin toleranți față de anumite categorii sociale. 

Barometrul evidenţiază o creştere a utilizării internetului la 85% în 2022, faţă de 70% în 2019, iar procentul de utilizare a reţelelor de socializare a atins 88% în 2022, faţă de 79% în 2019. În rândul activităţilor practicate pe internet, s-au înregistrat o serie de creşteri semnificative: 26% dintre respondenţi au cumpărat cărţi, CD-uri, bilete la teatru, bilete la evenimente culturale etc. în 2022, faţă de 16% în 2019, 51% dintre respondenţi au vizionat filme sau programe TV difuzate online faţă de 27% în 2019, iar vizitarea website-urilor muzeelor, bibliotecilor, festivalurilor, teatrelor, paginilor cu evenimente culturale a crescut la 40% în 2022, de la 12% în 2019. 

„Barometrul de Consum Cultural 2022. Participare culturală şi perspective democratice” lansat, duminică, de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC), semnalează, între altele, scăderea participării la spectacolele de teatru şi vizionarea de filme la cinematograf faţă de anul 2019.

Datele furnizate confirmă tendinţele identificate în perioada pandemiei, respectiv orientarea preponderentă a consumului cultural spre mediul online şi în spaţiul non-public.

Astfel, conform barometrului, la nivelul consumului cultural în spaţiul public, efectele pandemiei se resimt considerabil, singura creştere înregistrată fiind de 14 puncte procentuale pentru vizitarea monumentelor istorice sau a siturilor arheologice, cel puţin o dată pe an (59% dintre respondenţi în 2022, faţă de 45% în 2019).

Scăderile semnalate în consumul cultural public sunt: participarea la spectacole de teatru de la 29% în 2019, la 20% în 2022, vizionarea de filme la cinematograf de la 35% în 2019, la 26% în 2022, mersul la bibliotecă pentru a citi/ împrumuta cărţi de la 28% în 2019, la 17% în 2022, vizitarea muzeelor, expoziţiilor sau galeriilor de artă de la 38% în anul 2019, la 30% în anul 2022.

Un alt aspect semnalat este şi acela conform căruia, dincolo de contextul pandemic, scăderile înregistrate la nivelul consumului cultural în spaţiul public se explică şi prin accentuarea barierelor de consum cultural, care se manifestă pentru toate categoriile de consumatori.

Studiul analizează în capitole ample şi activităţile culturale din spaţiul non-public, activităţile practicate pe internet, precum şi legătura dintre practicile de consum cultural şi participarea democratică.

Prezenta ediţie a Barometrului, cea de a 18-a, a fost lansată după o pauză de trei ani ce s-a datorat efectelor sociale şi economice ale pandemiei de COVID-19. În toată această perioadă, din 2020 şi până în prezent, Barometrul a fost înlocuit cu studii de măsurare a tendinţelor de participare.

Studiul Barometrul de Consum Cultural 2022 se bazează pe un sondaj de opinie realizat de operatorul Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), în perioada septembrie – octombrie 2022, pe un eşantion reprezentativ naţional.

Volumul aproximativ al eşantionului este de 1.035 de persoane, cu o eroare maximă de +/ -3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, pe un eşantion simplu, aleatoriu, prin generarea de numere de telefon cu format valid pe teritoriul României, prin metoda RDD (Random Digit Dialing).

Articolul precedentFilmul momentului pe Netflix. Este pe locul 1, a rupt toate topurile și a fost vizionat de peste 13 milioane de persoane
Articolul următorModificare majoră în justiție. Ce se întâmplă cu ordinul de restricție