Funcţionari publici din cadrul R.A.R. Sibiu şi R.A.R. Vâlcea, prin intermediul unor terţe persoane, pretindeau şi primeau sume de bani în legătură cu activități de identificare, omologare și verificare a stării tehnice a vehiculelor în vederea înmatriculării.

“Funcţionarii publici din cadrul Registrului Auto Român, în realizarea în concret a faptelor de corupţie şi-au luat o serie de măsuri pentru a asigura conspirativitatea faptelor comise, apelând la „serviciile de intermediere” prestate de către anumiţi complici, de regulă, fiecare inginer „lucra” cu un anumit complice, aspecte cunoscute atât de ceilalţi funcţionari cât şi de ceilalţi intermediari şi beneficiari ai „serviciilor de intermediere” (mituitori). Toate aceste măsuri de identificare şi folosire a intermediarilor, a complicilor la corupţie, sunt apte a elimina o serie de riscuri în privinţa deconspirării faptelor şi anchetarea lor de către organele de urmărire penală, făcând dificilă infiltrarea unor investigatori acoperiţi care să intre în contact direct cu funcţionarii publici şi să le remită acestora mita, fiind totodată aproape eliminată posibilitatea ca vreo persoană să îl denunţe pe funcţionarul public întrucât acesta din urmă nu executa personal acţiunea de pretindere şi primire a mitei, astfel încât potenţialul denunţător l-ar fi putut reclama doar pe complice, care acţiona în numele şi pentru funcţionarul public, iar, de regulă, „problema” mituitorului era rezolvată de inginer, acesta din urmă, în multe cazuri, analizând în prealabil situaţia prezentată de complice”, spune Ioan Veștemean, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu.

Potrivit acestuia, au fost elaborate şi folosite de către funcţionarii publici, împreună cu complicii acestora, anumite coduri, pentru ca la momentul în care un beneficiar, un mituitor, intra în legătură cu complicele funcţionarului, după pretinderea şi primirea mitei, intermediarul îl instruia pe mituitor să îl contacteze pe inginerul pentru care el „lucra” şi să îi spună că „vine din partea lui Silviu” ori „vine din partea lui Mihai” etc, potrivit înţelegerii, de la un anumit moment, dintre aceştia, aceste prenume schimbându-se periodic, reprezentând un cod.

În momentul în care funcţionarul auzea un anumit nume „Silviu”, „Marius” sau „Mihai”, acea persoană fiind una fictivă, iar acel nume corespundea cu cel stabilit de funcţionar cu complicele său, avea reprezentarea certă că mituitorul a luat legătura cu intermediarul, a discutat modalitatea de comitere a faptelor de corupţie şi a remis mita către el, prin intermediul complicelui său.

“Adoptarea acestui plan de către funcţionarii publici şi complicii lor avea un dublu scop, primul fiind determinat de încercarea infractorilor de a deruta organele de urmărire penală, prin acreditarea ideii că ar fi implicat în fapte de corupţie un terţ cu prenumele folosit drept cod, astfel încât organele de anchetă penală să îşi concentreze eforturile în scopul identificării acelui terţ inexistent, iar al doilea scop este reprezentat de intenţia făptuitorilor (funcţionari corupţi şi complicii acestora) de a evita scurtcircuitarea lanţului infracţional. Astfel în privinţa acestui ultim scop, se reţine că un mituitor care a beneficiat în trecut de „serviciile” funcţionarului public şi ale complicelui acestuia ar putea memora parola, codul, ce i s-a comunicat cu acea ocazie, iar în momentul în care ar fi avut nevoie din nou de serviciile acestor inculpaţi s-ar fi putut prezenta direct la funcţionarul public şi i-ar fi spus că „vine din partea lui Silviu”, etc., cum i s-a spus în trecut, iar funcţionarul public i-ar fi prestat „serviciul” având reprezentarea că mituitorul a discutat în prealabil cu complicele său, deşi beneficiarul nu a făcut acest lucru”, mai spun Veștemean.

Funcţionarii publici şi complicii acestora, la anumite intervale de timp, schimbau codurile, prenumele folosite, astfel încât, în momentul în care beneficiarul nu a discutat cu complicele şi nu i s-a comunicat noul cod, dar se prezenta folosind un vechi prenume, funcţionarul public îşi dădea seama că acesta nu a discutat în prealabil cu intermediarul şi nu a remis mita, situaţie în care nu îl favoriza pe acesta în cadrul procedurilor R.A.R.

Astfel, acordarea calificativului „bun tehnic” cu ocazia inspecţiei tehnice, în mod discreţionar, unui vehicul necorespunzător tehnic, de către un funcţionar public corupt, are drept consecinţă punerea în circulaţie a unui vehicul periculos pentru traficul rutier, existând astfel premisele producerii unor evenimente rutiere grave, de cele mai multe ori soldate cu victime omeneşti.

“Prin ordonanţa procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, din data de Prin ordonanţa din data de 25.07.2018 s-a dispus începerea urmăririi penale „in rem” pentru cu privire la comiterea infracţiunilor luare de mită, prev. şi ped. de art. 289 alin. 1 C.pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, complicitate la luare de mită, prev. şi ped. de art. 48 alin. 1 C.pen., raportat la art. 289 alin. 1 C.pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, dare de mită, prev. şi ped. de art. 290 alin. 1 C.pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi respectiv complicitate la dare de mită, prev. şi ped. de art. 48 alin. 1 C.pen., raportat la art.290 alin. 1 C.pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 de către funcţionari din cadrul RAR Sibiu şi R.A.R. Vâlcea, extinsă ulterior pentru comiterea altor fapte de corupţie, complicitate la săvârşirea acestor fapte şi fapte de abuz în serviciu. Prin ordonanţa din data de 09.09.2019 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de mai mulţi suspecţi, cu privire la săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi complicitate la comiterea infracţiunilor de corupţie. Prin ordonanţa din data de 11.09.2019, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu a dispus reţinerea unui număr de 11 suspecţi pentru o perioadă de 24 ore, pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi complicitate la comiterea infracţiunilor de corupţie. Prin ordonanţa procurorului din cadrul Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu din data de 12.09.2019 a fost pusă în mişcare a acţiunea penală faţă de 13 dintre suspecţi. Dosarul a fost înaintat judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Sibiu cu propunere de luare a măsurii arestării preventive faţă de 10 dintre cei 11 suspecţi reţinuţi, dintre care șeful Reprezentanţei RAR – Sibiu şi 2 ingineri din cadrul Registrului Auto Român – Reprezentanţa Sibiu, un inginer din cadrul Registrul Auto Român – Reprezentanţa Vâlcea şi un agent de poliţie în cadrul I.P.J. Mureş – Postul de Poliţie Băgaciu”, mai spune Veștemean.

În dosar s-a dispus de către procurorul de caz măsura controlului judiciar faţă de trei inculpaţi, unul anterior reţinut.

Pe parcursul cercetărilor, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, împreună cu lucrători de poliţie judiciară din cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie Sibiu, au beneficiat de sprijinul DGA – prin serviciile judeţene limitrofe ale Judeţului Sibiu, Inspectoratului de Poliție al Județului Sibiu – Serviciul de investigare a criminalităţii economice şi al Direcției Operațiuni Speciale din cadrul I.G.P.R.

Știre inițială

Ioan Cătălin Oțetea, șeful RAR Sibiu, a fost reținut, în urma perchezițiilor de ieri la RAR-urile din țară.

Printre cele 11 persoane reținute se mai numără un polițist de la Bărcaciu Mureș și un inginer de la Registrul Auto Român Vâlcea.
Potrivit unor surse judiciare, ar mai fi vorba și despre alți trei anjagați ai agenției de la Sibiu.
Ofițeri din cadrul a 22 de servicii județene ale Direcţiei Generale Anticorupţie (Sibiu, Mureş, Vâlcea, Alba, Hunedoara, Argeş, Arad, Timiş, Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Cluj, Harghita, Covasna, Braşov, Maramureș, Satu Mare, Olt, Dolj, Gorj, Mehedinți, Dâmbovița și Teleorman) și Structura Centrală au făcut ieri, 11 septembrie, percheziții în trei județe ale țării, printre care și Sibiu, cu privire la suspiciuni de fapte de corupție a unor funționari publici în legătură cu activități de identificare, omologare și verificare a stării tehnice a vehiculelor în vederea înmatriculării. Au fost în total 47 de percheziții domiciliare pe raza județelor Sibiu, Vâlcea și Mureș, precum și ridicări de înscrisuri de la o instituție publică din București.

sursa: realitateadesibiu.net