Conducerile Consiliilor județene (CJ) Covasna, Harghita, Mureș și Brașov au inițiat la sfârșitul anului trecut o petiție adresată Parlamentului European prin care au solicitat sprijin pentru restabilirea conviețuirii pașnice între oameni și urși, motivând că animalele sălbatice s-au înmulțit excesiv în ultimii ani și creează pagube materiale însemnate, iar Guvernul nu protejează suficient cetățenii.

Reprezentanții celor patru instituții susțin că deși Ministerul Mediului a emis ordinul care reglementează nivelul de intervenții în cazul speciilor urs și lup, o mare parte dintre cererile de derogare făcute de gestionarii fondurilor cinegetice au fost refuzate în anul 2019 fiind considerate nejustificate.

„În special în județele Harghita, Covasna, Mureș și Brașov populația crescută de urs și exemplarele cu comportament modificat (lipsa sau gradul redus de frică față de om), care se apropie și intră în mod regular în localități, reprezintă un pericol la viața și integritatea oamenilor, la culturile agricole (…) Localnicii își simt puse în pericol viețile și proprietățile (…) În intravilan urșii apar pe străzi, intră în curți, terenuri agricole, produc pagube însemnate în gospodării și adesea atacă și oameni. Urșii care traversează drumurile provoacă zilnic accidente rutiere în care majoritatea și mor, și cauzează pagube materiale semnificative pentru proprietarii mașinilor”, se arată în textul petiției, potrivit căreia, 7 persoane ar fi murit în România în urma atacurilor animalelor sălbatice.

Potrivit unui comunicat al ADR Centru, petiția a trecut recent primul filtru și a apărut pe pagina Parlamentului European pentru petiții.

După ce a fost admisă, acum este deschisă persoanelor care doresc să o sprijine, însă deocamdată a obținut doar 6 semnături (incluzându-le pe cele 4 ale inițiatorilor).

„Următorul pas va consta în obținerea avizului Comisiei Europene. Această inițiativă poate fi pusă pe ordinea de zi a CE de către Comisia pentru petiții imediat ce organul executiv al Uniunii Europene va reveni la sesiunea sa normală, probabil cel mai devreme în toamnă. Până când petiția va apărea pe ordinea de zi a Comisiei Europene, inițiatorii solicită publicului larg să se implice pentru a strânge cât mai mulți sprijinitori”, se arată în comunicatul ADR Centru.

Reprezentanții celor patru consilii județene au arătat că numai în 2019, urșii au provocat peste 1.000 de daune și că mare parte a apelurilor înregistrate la 112 se referă la probleme legate de urși în aceste regiuni.

Aceștia invocă lipsa unor măsuri eficiente pentru prevenirea accidentelor, și susțin că astfel sunt compromise prevederile Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, respectiv dreptul la viață și la integritate al persoanei.

„Ursul brun este o specie strict protejată, de importanță comunitară. (…) Ministerul Mediului din România a emis ordinul care reglementează nivelul de intervenții în cazul speciilor urs și lup pentru asigurarea sănătății și siguranței populației și pentru prevenirea pagubelor. În ciuda existenței acestui ordin, o mare parte din cererile de derogare din partea gestionarilor de fonduri cinegetice au fost refuzate în anul 2019 de Ministerul Mediului, acestea fiind considerate nejustificate (…) Pe baza acestui ordin, cheltuielile cu intervențiile le revin gestionarilor fondurilor cinegetice, în timp ce aceștia nu beneficiază de niciun ajutor material sau financiar din partea ministerului pentru derularea acestor intervenții. În afara intervențiilor aprobate în număr redus, Ministerul Mediului nu oferă nicio soluție pentru asigurarea integrității corporale a populației, pentru siguranța publică, și în vederea protejării culturilor agricole (…) Solicităm Parlamentului European să intervină la Guvernul României, încât acesta să asigure într-un mod eficient și prompt condițiile pentru eliminarea și prevenirea factorilor care reprezintă o amenințare la viața și integritatea corporală a populației, pentru culturile agricole și asupra șeptelului în regiunile afectate”, se mai arată în petiția adresată Parlamentului European.

Conform ADR Centru, președintele Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor, a declarat recent că în cele 4 județe „trăiesc de peste trei ori mai multe exemplare de urs decât figurează pe hârtie” și că se dorește o abordare cu totul diferită a cotelor de vânătoare față de cea actuală.

„După specialiști, cota de vânătoare trebuie să cuprindă două mari spețe: cota de vânătoare pentru a restabili echilibrul între habitatul de urs și pentru a restabili echilibrul între om și urs, dar și o cotă de intervenție la acele exemplare care au devenit periculoase. Iar, în al treilea rând, trebuie să se asigure despăgubirea reală și rapidă pentru pagubele produse de vânat, pentru că de ani de zile nu se plătesc despăgubiri de către Ministerul de resort, iar oamenii au renunțat la a raporta, la a cere, la a aștepta aceste despăgubiri deși pagubele sunt imense”, a spus președintele CJ Covasna, Tamás Sándor.

Reprezentanții APM Covasna au transmis că numai în acest an, până în data de 29 mai, au fost raportate 30 de cazuri în care urșii au omorât animale domestice, valoarea estimată a prejudiciului fiind de 45.000 lei.

Cele mai multe cazuri au fost semnalate în localitățile Zagon/Păpăuți, Bățani și Brateș.

Urșii au ucis în gospodăriile din județul Covasna 7 oi, 8 vaci/viței, 135 găini, 15 rațe, 19 iepuri și 41 de familii de albine.

Sursa: Realitatea de Covasna