În 2013, după un an în funcția de prim ministru, Ponta anunța reluarea controversatul proiect de exploatare a zăcămintelor aurifere la Roșia Montană, care data din 1997. Culisele acestui scandal care a provocat proteste de amploare au fost controlate până la un punct de păpușarii lumii, nume grele fiind implicate în eșecul Roșia Montană. Pentru că miza era, și este în continuare, unul dintre cele mai mari depozite de aur din Uniunea Europeană.
Potrivit presei internaționale, Steinmetz și Paulson au făcut echipă în mai multe ciocniri cu miliardarul George Soros, finanțatorul principal al ONG-urilor și grupurilor de activiști din Europa.
Nu întâmplător, scriu jurnaliștii de investigații, ONG-urile au fost cele care au scos în timp record în stradă sute de mii de oameni pentru a protesta împotriva proiectului de minerit.
Jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob evidențiază legăturile dintre aceste personaje într-o anchetă de presă a vremii, dezvăluind la acel moment că pentru a depăși problema protestelor în stradă și pentru deblocarea proiectului Roșia Montană, un ministru din guvernul Ponta a negociat direct cu Paulson.
Lucian Isar, ministru delegat pentru relația cu mediul de afaceri în Guvernul Victor Ponta I, a fost acuzat chiar de premier că ar fi cerut „avantaje personale” la o întâlnire monitorizată de serviciile secrete române, care a avut loc în SUA.
Însă Victor Ponta nu a oferit niciodată probe în acest sens.
Comunicatul de presă emis de cabinetul lui Isar, citat de inpolitics.ro, prin care fostul ministru anunța că i-a făcut o vizită de lucru lui Paulson la New York, confirmă oficial faptul că s-au purtat discuții, însă doar atât. Declarațiile lui Ponta nu au fost dovedite niciodată, dar din aceste considerente premierul l-a forțat pe ministrul Lucian Isar să-și dea demisia.
Pentru afirmațiile publice ale lui Ponta, Lucian Isar i-a intentat acestuia proces, pe care l-a și câștigat. În 2019, Judecătoria Sectorului 2 a decis că Isar a fost calomniat și a dispus executarea silită a fostului premier pentru daunele morale în valoare de 20 de mii de lei.
În tot acest timp, Gabriel Resources – acționar majoritar cu procent de 90% al Roșia Montana Gold Corporation, societate prin care se dorește exploatarea zonei, susţine că a investit 760 de milioane de dolari pentru a dezvolta proiectul minier din Munţii Apuseni.
În 2017, societatea canadiană a chemat statul român în Tribunalul Băncii Mondiale, cu sediul la Washington. Aici se judecă procesul de arbitraj, iar dacă verdictul va fi în favoarea Gabriel Corporation, statul român vă plăti o sumă colosală însemnând despăgubiri în valoare de 4,75 miliarde de dolari. Adică aproximativ 2% din PIB-ul României.
Gabriel Resources deținea licența de exploatare a minelor din Munții Apuseni încă din 1999, însă nu a primit niciodată autorizațiile de mediu necesare. Motivul a fost întotdeauna același: procesele de extragere a aurului ar fi distrus patru munți şi galerii romane unice, vechi de peste 2.000 de ani, și ar fi relocat peste 2.000 de locuitori din satul Roşia Montană. Nu în ultimul rând, procesul de extragere a zăcămintelor aurifere ar fi poluat zona cu cianuri, iar asta ar fi putut duce la îmbolnăviri în masă și decese.
Compania canadiană îl acuză pe Emil Boc de faptul că i-a influențat pe liderii UDMR, Kelemen Hunor şi Laszlo Borbély, miniştri ai Culturii, respectiv ai Mediului, să sprijine opoziţia faţă de proiect înainte de orice evaluare tehnică.
Despre Victor Ponta, reprezentanţii Gabriel Resources afirmă că acesta a transformat proiectul Roșia Montană într-o carte de joc politic, dar și că au fost supuși șantajului. Reprezentanții companiei susțin că premierul încerca să forțeze un contract avantajos în schimbul autorizațiilor.
Statul român s-a apărat în tribunalul american spunând că Gabriel Resources, prin Roșia Montană Gold Corporation, a eşuat în demersul de a asigura aprobarea planurilor pentru proiect, de a întreprinde cercetările arheologice solicitate, de a cumpăra terenul pe care urma să fie construit proiectul, respectiv de a aborda o serie de întrebări tehnice, cum ar fi cele referitoare la Directiva-cadru europeană privind apa şi utilizarea cianurii în cadrul proiectului.
„RMGC nu a reuşit să depăşească aceste provocări”, au conchis reprezentanţii României.
Ponta s-a apărat și el spunând instanței că a încercat să ușureze demararea proiectului de minerit, prin inițierea unui proiect de lege prin care RMGC primea automat toate avizele de mediu necesare. Totodată, pe fondul protestelor din toamna anului 2013, ea a fost respinsă în Senat, apoi, în 2014, a ”căzut” şi în Camera Deputaţilor.
Gabriel Resources a notificat România din nou, avertizând că ar putea demara un nou litigiu la Tribunalul din Washington, după ce experții UNESCO au decis favorabil în cazul înscrierii sitului Roșia Montană pe lista patrimoniului mondial protejat.
De teama companiei canadiene, guvernul Dăncilă a oprit procedura de includere chiar înainte de luarea deciziei de către Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor, iar actualul guvern condus de Florin Cîțu trage și el de timp în luarea unei hotărâri.
Premierul a declarat, luni, că deocamdată nu s-a ajuns la un rezultat final cu privire la situația Roşia Montană, urmând ca discuţiile să se reia la viitoarea şedinţă a coaliţiei de guvernare.
