Băieții deștepți din imobiliare se pregătesc să dea un nou tun pe terenul fostei ferme pomicole Băneasa. Home 4 life Holban: proiectul imobiliar pentru cei care îndrăznesc. Așa îl prezintă constructorii pe site-ul complexului imobiliar. Constructori care au îndrăznit chiar să încalce și legea. Miza? Milioane de euro. În ultimii 20 de ani, sute de hectare de verdeață din nordul Capitalei s-au transformat în proiecte rezidențiale. Dezvăluiri incendiare despre șmecherii care blochează aeroportul Băneasa, luni seară, la „Culisele statului paralel”, cu Anca Alexandrescu.
Un fost președinte de SIF cu o condamnare de trei ani la activ, Dragoș Bîlteanu, și un fost acționar de la Dinamo, Vladimir Cohn, și-au dat mâna și vor să rupă norii cu un ansamblu rezidențial în zona Băneasa, la doi pași de aeroport.
Chiar în zona de protecție, acolo unde clădirile trebuie să respecte un anumit regim de înălțime, avizat de Autoritatea Aeronautică Civilă Română și de Serviciul de Telecomunicații Speciale.
Home 4 Life se află la mai puțin de un kilometru de capătul pistei, pe strada Ștefan Holban, vis-a-vis de mall-ul din nordul Bucureștiului. Ansamblul rezidențial ar urma să aibă 5 blocuri, cu 265 de apartamente. 90 dintre ele – în două clădiri cu 9 etaje, înalte de 30 de metri. Și aici apare problema – blocurile depășesc cu 4 etaje regimul de înălțime impus în zonă. Dar miza e mare – un profit de peste două milioane de euro pentru etajele ilegale. Proiectul a fost aprobat de Primăria Sectorului 1 încă de mai bine de un an.
O firmă controlată de Vladimir Cohn a avut inițial un certificat de urbanism pe terenul respectiv pentru blocuri de 5 etaje. Pe acel document, obținut în noiembrie 2018, firma a primit aviz de securitate la incendiu și aviz de protecție civilă. Câteva luni mai târziu, totul s-a schimbat. Terenul a fost intabulat de H4L Băneasa, o companie controlată de Cohn și Bîlteanu.
Funcționarii primăriei au explicat pentru Libertatea.ro cum s-au transformat peste noapte clădirile de 5 etaje în unele de 9 etaje. Ei susțin că pe terenul respectiv o altă firmă obținuse în 2011 o autorizație de construire pentru 9 etaje, care fusese prelungită până în 2013. La vremea respectivă, înălțimea maximă permisă era de 35 de metri. Firma s-ar fi apucat de lucrări în februarie 2013, cu puțin timp înainte ca prelungirea autorizației să expire.
Astăzi, zece ani mai târziu, potrivit primăriei sectorului 1, H4L nu ar face altceva decât să continue lucrările abandonate de prima firmă.
„Deoarece caracteristicile nu se schimbă față de situația inițială, primarul sectorului 1 a emis autorizația de construire (…) în vederea finalizării lucrărilor pentru ansamblu de locuințe 2Sg+P+7E+E 8-9 retrase, începute prin autorizația de construire din 2011, fără a fi necesar un nou certificat de urbanism și fără obținerea de noi avize/acorduri”, se arată într-un răspuns al Primăriei Sectorului 1, potrivit libertatea.ro.
Abia anul acesta terenul a fost înconjurat cu un gard și au fost începute excavările, spun vecinii citați de jurnaliștii Libertatea. Nici imaginile de la fața locului încărcate de Google Maps și Google Earth nu arată construcții incipiente la adresa cu pricina.
Specialiștii consultați de Libertatea spun că, de regulă, dezvoltatorii care amână începerea unui proiect imobiliar anunță doar scriptic începerea lucrărilor, ca să nu expire autorizațiile de construire. Ulterior, pot cere o autorizație de „continuare de lucrări”.
Ionuț Bîlteanu, reprezentantul dezvoltatorilor, susține că autorizația veche ar fi fost cumpărată de H4L de la firma Imob Invest, în același timp cu terenul. „Este trecută în contract”, a afirmat acesta, care a subliniat că cele două blocuri sunt construite „în baza unei autorizații emise legal de Primăria Sectorului 1”.
Autoritatea Aeronautică spune însă că avizul obținut în 2010 avea o valabilitate de maximum 12 luni și că trebuia reînnoit în cazul în care firma nu se apuca de lucrări în termen de un an.
Zona Holban este supusă regimului special și din punct de vedere al comunicațiilor speciale. Potrivit STS, la adresa la care se dezvoltă proiectul „Home 4 Life”, înălțimea maximă permisă este de 23 de metri, „pentru a nu fi afectată disponibilitatea serviciilor de comunicații” asigurate de instituție.
Între timp, unul dintre vecini, Victor Voicu, vicepreședinte al Academiei Române, a cerut în instanță anularea autorizației de construcție emisă de Primăria Sectorului 1.
Însă, chiar dacă dezvoltatorii spun că blocurile vor fi gata anul viitor, apartamentele sunt deja scoase la vânzare. Cu prețul de 1.500 de euro pe metru pătrat, un apartament cu patru camere, de exemplu, poate ajunge la 180 de mii de euro.
Dragoș Bîlteanu a fost președinte al SIF Banat-Crișana. A plecat după ce a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru folosirea cu rea-credință a unui credit și manipularea pieței de capital. Prejudiciul ar fi fost de peste 20 de milioane de euro. Cu afaceri în mai multe domenii, inclusiv imobiliare și piața de capital, Bîlteanu are o avere estimată la circa 90 de milioane de euro. Al doilea patron, Vladimir Cohn, este cunoscut mai ales ca fost acționar al echipei de fotbal Dinamo București. În 2020, el a vândut fabricile Ecopaper Zărnești și Ecopaper Ghimbav pentru 200 de milioane de euro unui grup britanic. Averea lui Cohn este estimată la 65 de milioane de euro.
Dar primul care ar fi dat peste cap traficul pe aeroportul Aurel Vlaicu ar fi fost Mihai Răzvan Ungureanu. Acum 9 ani, Victor Ponta acuza că traficul low-cost ar fi fost mutat de la Băneasa la Otopeni pentru că Ungureanu ar fi avut casă pe pista aeroportului.
PONTA: M. R. UNGUREANU ARE CASĂ PE PISTĂ
„E jale de când aţi mutat low-costurile. Pentru că avea primul-ministru casa pe pistă, s-au mutat toate low-costurile aici şi, acum, toată lumea se înghesuie. Să nu-şi mai facă niciun oficial casă în cazurile astea, vă rog, că nu mai putem să-l mutăm şi pe ăsta”, potrivit adevarul.ro.
Presa scria atunci că fostul premier Mihai-Răzvan Ungureanu locuieşte în cartierul Henri Coandă, în apropierea uneia dintre pistele Aeroportului Băneasa. În 2012, autoritățile închideau traficul de la acest aeroport pentru lucrări ample de reabilitare care s-au ridicat la 11 milioane de euro, sumă anunțată de oficialii de la acea vreme. Luna trecută, aeroportul ar fi trebuit să se redeschidă, însă termenul a fost prelungit cu încă două luni. În urmă cu 9 ani, jurnaliștii de la Ziarul Financiar scriau că închiderea aeroportului Băneasa dezvăluia de fapt o comoară imobiliară de un miliard de euro. Miza era terenul pe care îl are în proprietate. Cele 180 de hectare pe care se întinde aeroportul, la care se mai adăugă un teren de 20 de hectare, ar fi fost obiectul unei tranzacţii de proporţii, dată fiind valoarea uriașă dacă se ia în calcul un preţ mediu de 500 de euro pe un metru pătrat.
De menționat ar fi faptul că în zonele care ar putea atrage proiecte imobiliare de sute de milioane de euro, au mai rămas foarte puţine suprafeţe compacte de teren.
Astfel, aeroportul Băneasa a fost supus mai multor presiuni imobiliare. De mai multe ori, chiar s-a ajuns la cererea desfiinţării acestuia. În 2006, în primul mandat la Ministerul Transporturilor, Radu Berceanu anunţa că vrea mutarea curselor low-cost la Alexeni, lângă Urziceni, adică la 60 km de Bucureşti.
Şi fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu cerea, în 2008 închiderea aeroportului şi mutarea zborurilor low-cost pe fondul poluării fonice a locuinţelor din zonă. La cererea lui Tăriceanu, succesorul lui Berceanu – Ludovic Orban – a propus construirea unui nou aeroport în sudul Capitalei, la Adunaţii-Copăceni şi mutarea zborurilor low-cost de pe Băneasa, relatează Realitatea PLUS.
După ce în 2009 avioanele au primit interdicţia de a mai decola şi ateriza seara ca să nu deranjeze locuitorii din vecinătate, în 2011 fostul ministru al transporturilor, Anca Boagiu, a anunţat mutarea zborurile low-cost ca urmare a „transformării aeroportului din Băneasa într-un city airport pentru curse business şi VIP”.
Zona aeroportului Băneasa este una cât se poate de vânată de bogații României. Mai mulți oameni de afaceri, printre care Ion Țiriac, Gigi Becali sau Dan Ioan Popp dețin în vecinătate suprafețe importante de teren, pe care și-au dezvoltat mai multe proiecte imobiliare.
