Lucrările de dragare de pe canalul Bîstroe au readus în atenția publică interesul crescut pentru zona Deltei Dunării din țara noastră, interes manifestat de americani de aproape două decenii. Un subiect important, dar dat uitării în ultimii ani, este faptul că Statele Unite ale Americii au bătut palma încă din 2005 cu România pentru două baze militare în zona Deltei Dunării.
În urmă cu peste 17 ani, fostul șef de stat, Traian Băsescu, a anunțat oficial că s-a semnat acest acord cu Washingtonul, dar nu a dat o locație exactă pentru cele două baze. A spus doar că cel puțin una „va fi pe litoralul Mării Negre. La final de 2005, într-o vizită la Bucureşti, secretarul de stat al SUA de atunci, Condoleezza Rice, a semnat Acordul de acces pentru amplasarea facilităţilor militare americane în România, la Kogălniceanu, Babadag, Cincu şi Smârdan. Aceasta din urmă, la fel ca Babadag, este tot o localitate din Tulcea, așadar tot în zona Deltei. Conform MAPN, acest acord reglementa folosirea unor facilităţi militare româneşti, comandate de ofițeri români, de către forţele SUA.
Deși se stabilise că bazele nu vor fi masive, ci doar poligoane de antrenament şi subcomandamente, lucrurile s-au schimbat încetul cu încetul. Bazele Deveselu, Câmpia Turzii și Kogălniceanu au devenit tot mai mari, iar militarii NATO au fost aduși treptat în țara noastră.
Totodată, anul trecut americanii au depus un proiect în Congres, pentru o bază maritimă în Delta Dunării, iar potrivit Flux24, acesta a fost și adoptat în decembrie în Comisia de Politică Externă a Senatului american, mai scriu jurnaliștii. Proiectul numit „Black Sea Security Act” trasează criteriile de care ar urma să țină cont administrația de la Washington în finalizarea și aplicarea viitoarei Strategii de dezvoltare și securitate a regiunii Mării Negre. În plus, proiectul punctează nevoia unei prezențe maritime NATO „stabile” în Marea Neagră.
Acesta este unul dintre punctele de dezacord cu Turcia, care nu vrea să se modifice nimic în Convenția de la Montreaux, din 1936. Aceasta limitează accesul în Marea Neagră al navelor care nu aparțin statelor riverane, iar Turcia controlează accesul prin strâmtorile Bosfor și Dardanele.
Iulia Joja, directorul programului pentru Marea Neagră al Middle East Institute, organizație cu sediul în SUA, împreună cu fostul ambasador al Georgiei în SUA, Batu Kutelia, au realizat o analiză în care cer slăbirea stricteții acestei convenții. Ei spun că SUA trebuie să ia în considerare o a 4-a bază în care forțele sale să fie prezente, pe lângă cele de la Mihail Kogalniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii.
Aceasta a 4-a bază, cu o componentă maritimă în Delta Dunării, „ar necesita o investiție din partea SUA și aliaților săi, într-o flotă mică, cu componente de apărare și supraveghere aeriană”, se mai arată în analiza făcută de cei doi. Râmâne de văzut dacă acordul încheiat din 2005 va permite construirea unei mari baze militare la Smârdan, unde e demult un poligon imens, ori transformarea bazei de antrenament de la Babadag.
