Guvernul României și Ministerul Justiției sunt determinate să acționeze concret, eficient și pragmatic în sensul îndeplinirii obiectivelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), așa cum au fost constant oferite asigurări Comisiei Europene.

În acest sens, au fost puse în mișcare principalele instrumente de care dispune Executivul României: inițierea proiectelor, simultan cu constituirea unei majorități parlamentare având drept scop adoptarea acestora. Determinarea Guvernului României și a Ministerului Justiției este vizibilă prin valorificarea în cadrul redactării proiectelor a recomandărilor organismelor europene.

Un prim pas a fost făcut astăzi, în urma unor ample consultări cu sistemul judiciar, politic și cu respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, precum și a deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene: punerea în dezbatere publică a proiectului de desfințare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

Având ca model constituirea Parchetului European, cu un nucleu de procurori la centru și procurori în teritoriu, proiectul elaborat de Ministerul Justiției atinge cerințe europene asumate de România:
• garantează independența judecătorilor
• asigură o selecție riguroasă a procurorilor care instrumentează cauze cu magistrați, prevede condiții de vechime și de experiență, prin Plenul CSM
• înlocuiește SIIJ cu un sistem mult mai eficace de anchetă, inclusiv în cauze de corupție, 12 procurori la Parchetul General și 30 de procurori în teritoriu, câte 2 la fiecare Curte de Apel

Proiectul respectă următorele recomandări ale Comisiei de la Veneția și decizii CJUE:
• în avizul nr.1036/ 2021, Comisia de la Veneția a arătat că trebuie eliminate din lege orice „filtre procedurale” în situația declanșării anchetelor sau trimiterii în judecată, așa cum sunt în proiectul aflat deja la Parlament. Proiectul de față le exclude, respectă și valorifică avizul Comisiei de la Veneția.
• în avizul nr.924/2018, Comisia de la Veneția a spus că recurgerea la „procurori specializați” este o alternativă la SIIJ. Proiectul prevede că procurorii anume desemnați de CSM vor avea experiență solidă și specializare profesională.
• în avizul nr.950/2019, Comisia de la Veneția a indicat că SIIJ este exogenă sistemului ierarhic al Ministerului Public și în afara autorității Procurorului General. Proiectul de față stabilește clar că sistemul de competențe care ia locul SIIJ este încadrat logic în organizarea ierarhică a Ministerului Public.
• Decizia CJUE din 18.06.2021 stipulează exclusiv obligativitatea desființarii, iar despre reglementarea internă este prevăzut doar faptul că trebuie respectată independența magistraților.

Pentru implementarea obiectivului de desființare a SIIJ, punerea în dezbatere publică va avea loc până la sfârșitul lunii ianuarie, urmând să fie trimis CSM spre avizare și, în prima parte a lunii februarie, proiectul să fie aprobat în Guvern și înaintat Parlamentului.
În acest fel, Guvernul și Ministerul Justiției au desfășurat și vor desfășura toate procedurile necesare în competența acestora, pentru a fi respectat termenul de 31.03.2022 prevăzut în programul de guvernare pentru desființarea SIIJ.

Articolul precedentPoliticile publice ale Ministerului Finanțelor vor beneficia de expertiza industriei IT
Articolul următorÎncă o zi cu peste 19000 de cazuri de infectări la nivel național