După alegerile de duminică, efectele politice nu au întârziat să se vadă: Guvernul nu a reușit să atragă nici jumătate din suma pe care intenționa să o împrumute de pe piața internă.
Lipsa de încredere financiară: semnalul piețelor după alegeri
Ministerul Finanțelor a încercat luni, 5 mai, să vândă obligațiuni cu scadența în 2029, dar interesul băncilor a fost vizibil scăzut. Au fost oferite doar 295 de milioane de lei, cu mult sub ținta de 500 de milioane. Licitația a fost declarată eșuată.
Acest nou semnal de alarmă financiar vine în contextul unei instabilități politice profunde, agravate de rezultatele recente ale alegerilor. Chiar dacă băncile dispun în continuare de un surplus semnificativ de lichiditate — peste 33 miliarde lei la finalul lui martie — refuzul lor de a credita statul român transmite un mesaj clar: încrederea în guvernare este la pământ.
Randamentele titlurilor de stat au crescut brusc după vot, reflectând percepția deteriorată asupra riscului de țară. Luni, titlurile pe 10 ani au urcat la un randament de 7,87%, în creștere semnificativă față de nivelul de dinaintea alegerilor. Este a doua oară în ultimele luni când piața întoarce spatele guvernului imediat după un scrutin — un episod similar a avut loc și în noiembrie 2024, imediat după alegerile prezidențiale.
Situația reflectă nu doar fragilitatea economică, ci și prăpastia de încredere care s-a căscat între actuala coaliție și actorii economici. În ciuda promisiunilor, a datelor cosmetizate și a bugetului întins până la rupere, România se confruntă cu costuri tot mai mari pentru fiecare leu împrumutat, într-un context în care încrederea piețelor dispare la fel de rapid cum dispare și sprijinul popular pentru actuala coaliție de guvernare.
Partidele de opoziție au atras atenția în repetate rânduri asupra politicilor iresponsabile ale guvernului, care împing România spre o spirală a datoriei, cu un deficit bugetar estimat deja la 7% din PIB.
Cursul scapă de sub control: piața penalizează guvernarea
Deși Ministerul Finanțelor susține că a acoperit o parte semnificativă din necesarul brut de finanțare pentru 2025, ritmul în care se deteriorează costurile de împrumut arată că mandatul actualei guvernări este evaluat negativ nu doar de alegători, ci și de piețele financiare.
Pe fondul instabilității politice și al intervențiilor disperate ale BNR, cursul euro a depășit pragul psihologic de 5 lei, marcând un nou record negativ istoric – un semnal clar că piețele sancționează incoerența celor aflați la guvernare.
