Ieri, 21 martie, la Sighișoara, s-a desfășurat o Consultare publică pe tema fortificațiilor Cetății Medievale. Concluzia este că termenul de avizare a proiectului de restaurare este sfârșitul anului 2020, abia apoi urmând organizarea concursului de soluții și numai după aceea licitațiile, proiectarea și execuția efectivă lucrărilor de resturare. Adică mulți ani de acum încolo.

În plus, evident, nu s-au găsit banii necesari. Până atunci, autoritățile locale și naționale așteaptă să mai cadă bucăți din zidurile Cetății, ca să facă lucrări de „punere în siguranță”.

Tema consultării publice a fost proiectul pentru restaurarea Cetății Sighișoara, inclus în Programul Național de Restaurare și aflat în etapa de pregătire a unui concurs internațional de soluții organizat de INP în colaborare cu OAR, pe baza Regulamentului adoptat de UNESCO și Uniunea Internațională a Arhitecților.

La discuții au participat primarul municipiului Sighișoara, Ovidiu-Dumitru Mălăncrăvean, Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului, Loredana Gaiță, reprezentat al Ordinului Arhitecților din România (OAR), Angela Kovacs, reprezentant al OAR, Filiala Mureș, prim – preotul Hans Bruno Frohlich și Dieter Konig, director administrativ al Parohiei Evanghelice C.A. Sighișoara.

Comunicatul Primăriei municipiului Sighișoara, care îl citează pe directorul INP, Ștefan Bâlici afirmă că este „prima dintr-o serie mai lungă de astfel de consultări, (…) că este nevoie de timp, termenul minim pentru elaborarea proiectului de restaurare este de peste un an (…) și că, oricât ar fi grăbite lucrurile, doar la sfârșitul anului 2020 va putea fi supus spre avizare”.

Pe lângă termenele extrem de lungi, nu a fost identificată nici sursa de finanțare.

Proiectul de restaurare a Cetății Sighișoara este unul complex și vor trebui identificate mai multe surse de finanțare, directorul INP luând în calcul și includerea acestuia de către Ministerul Culturii și Identității Naționale ca proiect predefinit pentru alocarea de finanțări europene.

Ștefan Bâlici a precizat că, până la finalizarea proiectului de restaurare a cetății, vor fi realizate lucrări de punere în siguranță, temporare și reversibile, acestea fiind singurele intervenții permise de legislație.

Articolul precedentMădălina Oltean și Ervin Molnar, nominalizările PNL pentru Consiliul Local
Articolul următorUNDĂ VERDE: Deșeurile de la Cluj pot fi aduse la Sânpaul