De 14 ani, fiecare ultimă săptămână din iulie ne duce la Răstolița. Căutăm acel spațiu al evadării din rutina orașului, măcar pentru câteva ore. Umblăm după o regăsire cu noi înșine, cu acel om de care ne e dor și care știm că se află în fiecare dintre noi. La Răstolița, îl redescoperim.
Stăm câteva ore, ne minunăm de Mureșul atât de frumos dar pe care îl vedem atât de rar, ne place balmoșul al cărui gust a rămas doar în amintirile cu bunicii noștri, ne întâlnim cu doi-trei prieteni și mergem spre casele noastre. Dar vine un alt iulie. Și atunci sunăm pe cineva mai de departe și îl invităm “la Mureș”. Iar dacă între timp devenim părinți, ne bucurăm că le putem oferi copiilor noștri acel “altceva” pe care, subiectiv, ne dorim să îl ducă mai departe.
Festivalul Văii Mureșului poate însemna și câte puțin din toate acestea. Dar este mult mai mult.
Festivalul există de 14 ani. Dar puțini își mai amintesc de “mâna de oameni” care l-au creat, ca el să fie așa ca astăzi. Frumos sau perfectibil, adulat și contestat, Festivalul Văii Mureșului există datorită lui Ciprian Dobre, Marius Ichim, Cristian Chirteș, Ervin Molnar, Radu Roatiș și familiei Rodica și Ioan Vlasa.
Pe o parte dintre ei i-am invitat să ne spună o parte din istoria începuturilor, într-un reportaj exclusiv realitateademures.net.
Rodica Vlasa:
“Ideea Festivalului s-a născut în urma unei discuții între domnii Ciprian Dobre, Marius Ichim, Radu Roatiș și Ioan Vlasa la noi acasă, după ce am servit un balmoș bun cu tocăniță. Am povestit de cât de frumos ar fi organizarea unui festival al balmoșului, respectiv al mâncărurilor cu specific tradițional.
Cum noi în acea vreme am început achiziționarea de costume populare și de obiecte de artă populară, pentru realizarea unui muzeu la noi acasă, am discutat și despre câte lucruri de valoare există în fiecare sat și cât de frumos ar fi ca ele să fie expuse și văzute de cât mai multă lume. Promovarea primei ediții a festivalului a fost realizată și la nivel național în cadrul emisiunii TEO SHOW, la Pro TV, alături de d-na Veta Biriș, Ciprian Dobre, Radu Roatiș și noi – fam. Vlasa, împreună cu Ansamblul Folcloric Ghiocelul din Bistra Mureșului. Am sprijinit organizarea simpozioanelor dinaintea festivalului, am oferit locuri de cazare pentru marii artiști Mărioara Morărescu, Sava Negrean Brudașcu, Dumitru Fărcaș, Veta Biriș, Ovidiu Lipan Țăndărică, Laura Lavric și mulți alții.”
Ciprian Dobre, la prima ediție a Festivalului, prefect de Mureș:
“La momentul nașterii ideii noastre, nu exista un liant al comunităților de pe Valea Mureșului. Am arătat, împreună cu oamenii de pe Vale, că există valori care îi pot uni și îi pot diferenția.
Festivalul Văii Mureșului a fost locul în care au ajuns decidenții diferitelor perioade din istoria recentă a României, oameni care, văzând ce reprezintă cu adevărat această zonă, ne-au sprijinit în realizarea unor proiecte majore.
Astfel s-a reabilitat complet drumul Reghin-Toplița, precum și albia Mureșului pe aceeași distanță. Desigur, este loc pentru realizarea împreună, de către comunitățile locale de pe Valea Mureșului, a unor proiecte majore de infrastructură. Am încredere în oamenii locului și în spiritul lor întreprinzător.”
Cristian Chirteș, acum 14 ani director Romsilva
“Festivalul Văii Mureșului și după un an cel de pe Valea Gurghiului au fost provocările cărora le-am răspuns, în calitate de director, la vremea aceea, al Romsilva. A fost o mare satisfacție când, alături de echipa pe care o coordonam, după o muncă de câteva luni, am văzut finalizate casele de lemn din Satul Alegoric și aleile amenajate care îi puteau primi pe cei dintâi vizitatori la un eveniment de anvergură al județului Mureș.
Este o mare bucurie când văd că spiritul de acum 14 ani este păstrat viu
de oamenii de pe Valea Mureșului, devenită ea însăși o comunitate.”
Radu Roatiș, primul director al Festivalului:
“Inițiativa a pornit de la dorința de a materializa o necesitate, respectiv drumul Reghin-Toplița, arteră care practic leagă Transilvania de Moldova. Am reușit, inclusiv prin acest Festival, să atragem atenția asupra potențialului imens pe care acest loc îl are și faptul că drumul s-a realizat este, măcar în parte, un merit al acestui eveniment.
Am vrut, pe de altă parte, să aducem în atenția mureșenilor respectul față de mediu și față de tradiții. Despre prima ediție a Festivalului am numai amintiri plăcute, pentru că, la fel ca într-o familie, primul copil îl consideri cel mai frumos. Festivalul Văii Mureșului a fost rodul muncii unei echipe, din care i-aș aminti în primul rând pe Ciprian Dobre, Marius Ichim și familia Vlasa, dar merită evidențiată și implicarea lui Eugen Nicolăescu. În prezent, putem spune că Valea Mureșului există și rezistă pe harta culturală și turistică a României, în primul rând datorită acestui festival. Dar locul acesta deosebit are o mare bogăție, care sunt oamenii locului. Sunt puțin sceptic, apropo nu de continuitatea Festivalului, ci de menținerea calității acestuia, care trebuie să aducă locuri de muncă, dezvoltarea turismului și activități sociale multiple. Trebuie să facem un exercițiu de înțelegere a fenomenului Valea Mureșului, iar politicienii locali și naționali să înțeleagă potențialul acestui loc, în care este nevoie să nu ajungă doar o dată pe an, atunci când pot fi fotografiați la Festival.”
Ervin Molnar, la prima ediție a Festivalului – șef al Cancelariei Prefectului de Mureș
„Îmi aduc aminte de pregătirile primei ediții când, după prima ședință a Asociației cu reprezentanții instituțiilor implicate (ISU, Jandarmi, Electrica etc) ne-am deplasat pe platoul unde urma să se amenajeze satul alegoric. În acel moment am realizat că era practic imposibil să comunicăm, pentru că nu exista semnal de telefonie mobilă, pentru că pe Valea Mureșului nu exista niciun operator pentru aceste servicii. Imediat am contactat una dintre cele mai importante companii de profil din România, care, în urma discuțiilor pe care le-am purtat, a acceptat să-și extindă rețeaua în acea zonă în mai puțin de o lună de zile.
Cred și acum că acesta a fost primul semn că ideea noastră a devenit credibilă. Imediat după prima ediție a Festivalului prețurile terenurilor s-au dublat, au început sa apară primele pensiuni, iar reabilitarea drumului național Reghin-Toplita a devenit o prioritate pentru Guvernul României. Practic, acest festival a scos din izolare întreaga Vale a Mureșului Superior.”
Ioan Vlasa:
“O amintire frumoasă este legătura dintre oameni, unitatea care a legat prietenii, bucuria împărtășirii acelorași valori, idei și concretizarea lor în organizarea și desfășurarea unui astfel de festival.
La Bistra Mureșului, la restaurantul nostru, în cadrul primei editii s-a organizat obiceiul nuntii tradiționale, unde mireasa a fost din Deda, mirele din Rusii Munti, iar nașii au fost fam. Ciprian Dobre și fam. Eugen Nicolaescu. De la această locație, alaiul de nuntă a pornit către festival, în Răstolița, La Alei.”
Mara Togănel, venită în echipa festivalului de la ediția a doua:
“Pentru mine, Festivalul Văii Mureșului a fost primul proiect, în care am intrat cu sufletul și am prins mare drag de oamenii aceia. Eu mă ocupam de partea „administrativă” a festivalurilor. Era o mare responsabilitate, deoarece totul trebuia să iasă perfect. Fie că vorbim de vizita Președintelui țării, a primului ministru sau despre cei mai importanți artiști, noi trebuia sa coordonăm totul.
Aveam emoții de fiecare dată, dar caldura și bucuria oamenilor ne dădeau încredere că facem bine ceea ce facem. Mă încărcam cu energie de la oamenii locului, i-am văzut și i-am cunoscut în simplitatea și modestia lor. Aveau nevoie doar de spațiul și ocazia pentru a demonstra ce pot face.”
surse foto: arhivă, www.zi-de-zi.ro
