România face pași importanți pentru consolidarea apărării naționale și se pregătește să contracteze un împrumut uriaș, pe o perioadă de 40 de ani, pentru modernizarea armatei. Anunțul a fost făcut de președintele interimar Ilie Bolojan, care a explicat că în lipsa fondurilor disponibile, autoritățile recurg la soluții financiare pe termen lung pentru a garanta siguranța țării.
Potrivit lui Bolojan, este vorba despre o strategie în trei pași. Primul vizează creșterea bugetului pentru apărare în mod etapizat până în anul 2030, astfel încât România să contribuie eficient la securitatea Flancului Estic al NATO și să fie pregătită pentru eventuale pericole din regiune.
Al doilea pas presupune accesarea unui credit avantajos pus la dispoziție de Comisia Europeană. Împrumutul va avea o perioadă de rambursare de 40 de ani și un termen de grație de 10 ani. Autoritățile române pregătesc deja aplicația pentru acest fond, printr-un grup de lucru dedicat.
Cel de-al treilea pas prevede realizarea investițiilor în armament și echipamente prin comenzi directe către industria de apărare din România, atât publică, cât și privată. Bolojan a subliniat că parteneriatele cu firmele din țară sunt esențiale pentru a îndeplini criteriile impuse de ghidurile europene de finanțare.
Pe lângă aceste măsuri, în cursul lunii mai urmează să fie clarificate toate detaliile, iar România va prezenta oficial la Summitul NATO de la Haga lista proiectelor pentru care solicită finanțare.
Un alt punct de pe ordinea de zi a fost Legea Apărării Naționale, una dintre cele patru legi-cheie pentru actualizarea legislației în domeniul militar. Două dintre acestea au fost deja adoptate și urmează să fie promulgate, după ce au fost respinse contestațiile la Curtea Constituțională. A treia lege intră în procedura parlamentară până la finalul lunii mai, iar a patra este analizată de Guvern și CSAT.
Bolojan a precizat că aceste legi vor oferi un cadru legal modern care să permită desfășurarea de manevre militare în timp de pace și să asigure o pregătire eficientă alături de aliații NATO.
Un alt subiect abordat a fost planul național de mobilitate militară, actualizat pentru a include proiectele de infrastructură care facilitează atât transportul civil, cât și cel militar. România a aderat și la un nou coridor de mobilitate pe direcția Nord-Sud, iar în acest context, noul pod peste Dunăre este inclus ca obiectiv strategic pentru transportul militar.
Pe lista deciziilor importante se află și finalizarea hidrocentralelor începute înainte de 1989, considerate acum proiecte de siguranță națională. Zece hidrocentrale aflate în stadii avansate de execuție nu pot fi puse în funcțiune din cauza blocajelor birocratice și juridice.
Ilie Bolojan a explicat că acestea pot aduce un plus de 10% la capacitatea totală de producție hidro a României, contribuind la un mix energetic stabil și curat. În acest fel, România poate să avanseze spre independență energetică și să reducă prețurile la energie în anii următori.
Autoritățile estimează că, după aprobarea tuturor documentațiilor, lucrările la hidrocentrale vor fi reluate până în vara acestui an, cu un termen de finalizare de cel mult trei ani.
Sursa: Newsinn
