Coaliția Natura 2000 a depus recent o plângere prealabilă împotriva Agenției pentru Protecția Mediului Mureș, pentru a opri finalizarea barajului Răstolița.

APM a eliberat  Decizia nr. 10418/11.12.2018 privind emiterea Autorizatiei de mediu pentru mai multe activități necesare proiectului, cum ar fi: fabricarea betonului, fabricarea mortarului, depozit carburanti si lubrifianti, fabricarea elementelor de dulgherie si tamplarie pentru constructii sau colonie cazare muncitori. „Aparent fără niciun impact, aceste activități fac parte din organizarea de șantier al unui proiect ce poartă semnătura regimului comunist: Amenajarea hidroenergetică Răstolița. El presupune construirea unui baraj imens într-o arie protejată care captează și acumulează apele a cel puțin 8 râuri. Ele reprezintă mediul natural, sălbatic, pentru mai multe specii de faună acvatică protejate, printre care lostrița. De fapt, este singurul loc din România în care mai există o populație viabilă de lostriță iar construcțiile hidro vor împiedica peștii să urce în amonte, pentru înmulțire”, a declarat Liviu Cioineag, director executiv Federația Coaliția Natura 2000. Lucrările afectează integritatea a trei situri Natura 2000: Călimani – Gurghiu (ROSCI0019), Defileul Mureșului Superior (ROSPA0030) and Munții Călimani (ROSPA0133).

Coaliția Natura 2000 susține că “proiectul se bazează pe un acord de mediu eliberat în anii 1990, când normele erau mult mai relaxate, sau chiar inexistente. Pentru a eluda directivele și tratatele europene, agenția din Mureș „a spart” proiectul în mici activități, arătând astfel că nu este nevoie de studii de impact și studii de evaluare adecvată. Coaliția Natura 2000 condamnă astfel de proceduri, tot mai des întâlnite, prin care funcționarii plătiți să apere mediul natural își dau acordul pentru distrugerea lui, cu bună știință”.

Coaliția mai menționează că populația de lostriță de pe Mureș este foarte importantă, fiind menționată la nivel international de Grupul de Specialiști în Pești de Apă Dulce al IUCN și că proiectul hidroenergetic de la Răstolița, dacă este finalizat, va duce la dispariția a opt râuri cu valoare ecologică enormă:  Răstolița,  Donca,  Bistra,  Gălăoaia Mică,  Gălăoaia Mare,  Vișa,  Bradul și  Ilva.

realitateademures.net va aborda în continuare problema barajului de la Răstolița. Prima poziție care urmează să fie publicată este exprimată de directorul Agenției pentru Protecția Mediului Mureș, Dănuț Ștefănescu.

Articolul precedentBărbat din Ungheni, reținut după un scandal în județul Alba
Articolul următorPrimăria, liliecii și parcarea