Israelul a acuzat Iranul că a lansat asupra teritoriului său o bombă cu dispersie, adică o rachetă cu submuniţie care împrăştie mai multe bombe mici – pentru a face mai multe victime civile, a acuzat armata israeliană şi ambasada statului evreu la Washington.
„Astăzi (joi, n.r.) Forţele Armate Iraniene au lansat o rachetă care conţinea submuniţii cu dispersie asupra unei zone civile dens populate din Israel”, a transmis reprezentanţa diplomatică israeliană în Statele Unite ale Americii, potrivit agenției Reuters citate de Agerpres.
Același mesaj mai arată că „armele cu submuniţie sunt proiectate să se disperseze pe o arie largă şi să maximizeze şansele unei lovituri dăunătoare”.
Reprezentanța diplomatică istaeliană a acuzat Iranul că „a tras intenţionat asupra unor centre cu populaţie civilă şi încearcă să maximizeze răul făcut civililor de acolo prin folosirea de muniţii cu dispersie largă”.
Misiunea iraniană la Organizația Națiunilor Unite (ONU) nu a răspuns imediat solicitării Reuters de a comenta.
Presa israeliană a citat forţele armate, conform cărora încărcătura ofensivă a rachetei s-a deschis la o altitudine de aproximativ şapte kilometri, răspândind aproximativ 20 de submuniţii pe o rază de circa opt kilometri, în centrul Israelului.
Una dintre submuniţii a lovit o locuinţă în oraşul Azor, provocând unele daune, a transmis Emanuel Fabian, corespondent militar al publicaţiei Times of Israel. Nu au fost raportate victime.
Bombele cu dispersie sunt controversate deoarece împrăştie la întâmplare submuniţii, dintre care unele pot rămâne neexplodate şi pot face victime multă vreme după încheierea conflictului în care au fost lansate.
Armata Israelului a difuzat un material infografic în care explică publicului pericolul muniţiilor neexplodate.
„Regimul terorist încearcă să facă rău civililor”
Purtătorul de cuvânt al forţelor armate ale Israelului, generalul de brigadă Effie Defrin, a declarat într-o conferinţă de presă că „regimul terorist (iranian – n.r.) încearcă să facă rău civililor şi a folosit chiar arme cu dispersie largă pentru a maximiza aria distrugerilor”.
Daryl Kimball, director executiv al grupului de promovare Arms Control Association (Asociaţia pentru controlul armamentelor), a afirmat că armele respective sunt cunoscute pentru „distrugerea pe arii mari, în special dacă sunt utilizate într-o zonă populată de civili, şi se pot adăuga la muniţia neexplodată rămasă din conflicte”.
El a observat că, deşi rachetele iraniene pot fi imprecise, Teheranul ar trebui să ştie că muniţiile cu dispersie „vor lovi ţinte civile, mai degrabă decât ţinte militare”.
Nici Iranul, nici Israelul nu au aderat la interdicţia internaţională privind producţia, stocarea, transferul şi utilizarea bombelor cu dispersie, act semnat în 2008 de 111 ţări şi 12 alte entităţi.
După o dezbatere prelungită, Statele Unite ale Americii au furnizat în 2023 Ucrainei muniţii cu dispersie pentru a fi lansate împotriva forţelor ruse de ocupaţie. Ucrainenii afirmă că şi Rusia a lansat astfel de arme. Nici aceste trei ţări nu sunt semnatare ale Convenţiei Împotriva Muniţiilor cu dispersie, menţionează Reuters.
