Sistemul de sănătate a rămas fără bani pentru a deconta tratamentele pacienților cu cancer, iar mii de de persoane „sunt lăsate să moară cu zile”, atrage atenția Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).
Potrivit unui comunicat al FABC, arieratele „uriașe”, managementul „submediocru” al sănătății și lipsa finanțării au determinat distribuitorii să oprească livrările, repetând, perpetuând, scenariul crizelor din trecut.
„Decizia de a salva vieți este acum în mâinile premierului Ilie Bolojan, care însă pare să fi moștenit metehnele fostului ministru Alexandru Rafila - indiferență, tergiversare și lipsă de acțiune reală”, afirmă reprezentanții Federației.
„Nu mai e timp pentru promisiuni și declarații. Fie se alocă urgent fondurile necesare, fie pacienții mor. CNAS susține că fondurile pentru anul acesta s-au epuizat și doar rectificarea bugetară mai poate îndrepta problema. Premierul trebuie să acționeze acum!” - transmite Cezar Irimia, președintele FABC, citat în comunicat.
„În loc să salveze vieți, sistemul a devenit complice”
Conform FABC, în 2024, România a cheltuit doar 6,4% din PIB pentru sănătate, în timp ce media UE a fost de 9,8%, iar din totalul finanțării doar un foarte mic procent a fost destinat medicamentelor, iar, în prezent, peste 10.000 de pacienți oncologici depind de medicamentele blocate din lipsa fondurilor, iar fiecare zi de întârziere înseamnă „vieți pierdute”.
„Această catastrofă este o decizie politică. Subfinanțarea cronică nu s-a produs din neștiință, ci prin lipsa voită de asumare din partea clasei politice - fie e vorba de guvern, fie de ministere, inclusiv cele conduse de precedenți precum Alexandru Rafila.
Arieratele au fost tolerate, distribuția tratamentelor a fost blocată, iar acum pacienții cu cancer sunt privați de medicamente de bază, țintite sau imunoterapii. În loc să salveze vieți, sistemul a devenit complice prin indiferența politică, iar pacienții plătesc cu viața. Premierul Bolojan are acum pe masa lui decizia capitală: să acopere real și imediat tratamentele oncologice, sau să-și înscrie numele în statisticile deceselor care puteau fi evitate”, subliniază sursa citată.
